1. Catre cosuri.gourmetgift.ro cu ancora la alegere dintre gourmetgift.ro, cosuri cadou corporate sau cadouri de craciun
2. catre www.cosuricraciun.com cu ancora la alegere dintre: cosuri craciun, cosuricraciun.com sau cosuri de craciun
3. catre www.cadou-craciun.ro cu ancora la alegere dintre: cosuri cadou craciun, cadouri craciun sau cosuri cadou

• Locul 1  un telefon smartphone iphone 5S 16GB
• Locul 2 un cos cadou in valoare de maxim 500 RON, TVA inclus
• Locul 3 un cos cadou in valoare de maxim 300 RON, TVA inclus

Bine cunoscutul  si vechiul brand Tre Marie este un simbol al traditiei milaneze si o garantie pentru patiseria de inalta calitate, preparata manual, cu multa grija si experienta.

In mod traditional, de Paste, traditia si experienta Tre Marie  recomanda vestitul cozonac “Colomba”.

Reteta sa veche a fost pastrata si transmisa din generatie in generatie in cel mai mare secret. Forma cozonacului “Colomba”, de porumbel, il infatiseaza cu aripile deschise, ceea ce sugereaza vitalitate, lumina si liniste. Transmite puritate, delicatete si pace. Sarbatoreste renasterea, innoirea, trezirea la viata specifica primaverii si direct legata de aspectele religioase ale Sarbatorilor Pascale.

Reteta Tre Marie reinvie traditia in fiecare an.

Colomba Tre Marie este in continuare preparat in inima orasului Milano, cu pastrarea stricta a retetei vechi: faina afanata, unt si oua proaspete, adieri de coaja de portocala, totul imbracat intr-o glazura de migdale si granule de zahar.

Procesul de fabricatie este indelungat si atent supravegheat: 3 etape de framantare, 3 zile de crestere a aluatului, 8 ore de racire lenta.

Cel mai pretios ingredient din “Colomba” este drojdia, asa numita “Mama”. “Mama” a fost intotdeauna pastrata intr-o incapere inchisa in inima atelierului “Tre Marie” . Este protejata de o bucata de material din bumbac. Contine microorganism vii, care se reproduc  spontan, zi dupa zi. Mesterii de la Tre Marie o supravegheaza cu atentie in permanenta si “rapesc” mici portii pe care le amesteca in aluatul de baza. Drojdia naturala este folosita in prima faza de framantare, inspirata de metodele traditionale de framantare a aluatului. Este urmata de alte 2 faze de framantare si de cresterea naturala a alutaului odata cu trecerea orelor. Dupa 3 zile de asteptare, Colomba estde decorate cu invelisul de zahar si migdale intregi. Cozonacul este apoi  copt in cuptor si lasat sa se raceasca incet pentru a-si dobandi prospetimea.

Colomba trebuie pastrat la o temperatura ridicata cel putin o ora inainte de a fi servit. Asta ii va revigora prospetimea si aroma naturala.

Recomandam si folosim in Cosurile noastre Cadou produse Tre Marie

Origini simple, produse originale: aluat copt in cuptoare de lemn, dulciurile traditionale din Venetia.

De aici a pornit aventura Loison la mijlocul anilor ’30. Tranquillo, bunicul, a fost primul care s-a indragostit de arta framantarii aluatului, pe care i-a transmis-o si fiului sau, Alexander.  Impreuna, au transformat mica brutarie intr-o adevarata si prospera afacere de familie, inaugurand un nou magazine in 1969.

Si astazi panettone si Colomba sunt produse in continuare dupa vechea reteta a familiei, si cu aceeasi pasiune.

Selectia ingredientelor noastre este facuta cu grija obsesiva si fara a tine cont de buget, vorbim aici de oua proaspete din ferme, lapte si unt din munti, faina si zahar Italian, toate ingredientele fiind de cea mai buna origine Italiana. Ingredientele de baza sunt apoi inconjurate de cele aromatice, de la vinuri italiene ca Torcolate di Breganze si Prosecco din Valdobiadenne, la portocalele confiate din Sicilia si lamaile din Calabria si ingredientele  exotice din Turcia(stafide), America de Sud(cacao), si Madagascar (esenta de vanilie). Aceste ingrediente rare si de o calitate exceptionala nu trebuie alterate in timpul procesului de fabricatie, prin urmare nu este permisa folosirea niciunui conservant sau aditiv.

Aluatul este preparat in fiecare zi. El este obtinut din fermentatia naturala a fainii de grau, apa, lapte si fructe. Acest amestec reuseste sa-si mentina caracteristicile initiale pentru o perioada lunga de timp.  Calitatea preparatelor consta in respectarea termenului de 72h, astazi la fel ca si in trecut. Controlul intens al calitatii se practica in fiecare moment al productiei pentru a securiza un process, care din vechime, reprezinta cel mai inalt standard al calitatii.

In 1946, Robert Labeyrie, nascut intr-o familie din Landa, s-a instalat in halele din Bordeaux, pentru a putea vinde produsele sale: foie gras, somon de Adour, carne de vanat. Robert Labeyrie a creat prima sa unitate de productie a somonului afumat la St. Geours de Maramne, in 1971. In aceeasi perioada si-a trimis in Norvegia maestrul  responsabil cu productia pentru a invata tehnica de afumare de somonului. In anii urmatori au avut loc numeroase certificari in domeniul  productiei somonului afumat, iar in 2003 a avut loc lansarea primului foie gras Labeyrie pur Terroir, o veritabila reteta veche de foie gras. Compania este renumita in special pentru foie gras-ul de rata.

Labeyrie este in acest moment numarul 1 in Franta in domeniul productiei de foie gras si somon afumat. Este de asemenea  prima companie care a lansat o reclama pentru foie gras.

Guy Foubert a fost un pasionat creator de ciocolata nascut in 1938 in Saint Nicholas, Belgia.

Povestea ciocolateriei Guylian a inceput la sfarsitul anilor ’50, odata cu casatoria lui Guy cu Liliane. Cei doi si-au unit numele lor pentru a crea numele brand-ului lor, Guy-Lian. Guy a realizat foarte curand ca lumea era pregatita pentru ceva nou. Ca urmare, cuplul a creat ceva inedit, praline de ciocolata sub forma scoicilor. Guy este cel care a dat nastere umpluturii unice a pralinelor, iar Liliane, cu un desavarsit simt artistic, a creat forma unica a pralinelor sub forma de scoica Guylian.

Pralinele Guylian sunt facute exclusive din ciocolata si sunt vandutein prezent in peste 100 tari. Le puteti gasi oriunde, din supermarket-uri in celebrele Guylian Chocolate Cafe Shops. Le gasiti de asemenea in travel shops si magazine Duty Free.

Guylian va ofera o experienta unica prin intermediul umpluturii cu alune, unica, a pralinelor. Producem in continuare pralinele dupa reteta originala din anii ’50, din alune prajite in casa si caramelizate in vase de cupru dupa reteta unica Guylian.

Fiecare “scoica” este marcata cu semnul originalitatii “G”, iar calutul de mare Guylian este unic, avand coada intoarsa in sens invers fata de varianta din realitate.

Toate pralinele sunt facute cu unt de cacao 100% natural, si umplute cu amestecul original de alune prajite si caramelizate.

DOMENIILE CLOS DES COLOMBES sunt rezultatul unui vis nebunesc al lui Anne-Marie Rosenberg: transformarea unei foste ferme de la malul Marii Negre in domeniu viti-vinicol.

Aceasta franco-romanca, provenita dintr-o veche familie de viticultori din Champagne, a reusit astfel sa creeze, cu ajutorul fidelei sale echipei si a fiului sau, una dintre locatiile preferate a amatorilor de vinuri bune şi de gastronomie. Cuvantul ‘CLOS’ din CLOS DES COLOMBES reprezinta o traditie ancestrala. In limba franceza cuvantul «clos» descrie o podgorie inchisa, imprejmuita, in general, de un zid de pietre uscate.

Este o expresie, in mod particular folosita in Burgundia, dar si in alte regiuni viticole.

Cuvantul ‘COLOMBES’ din CLOS DES COLOMBES reprezinta trecutul domeniului: o veche casa cu porumbei renovata si porumbei, cativa la inceput, mai multi astazi.Un vin bun nu poate exista fara un pamant bun si fara o munca riguroasa in vie. De aceea echipa Domeniilor CLOS DES COLOMBES a luat o podgorie, în vârstă de 30 de ani, care produce struguri foarte marcaţi de solul –terroir- în care rădăciniile se înfig lent şi adânc, câutând umiditatea şi nutrimentele necesare unei bune dezvoltări.

Viile tinere au fost plantate, in jurul proprietatii, in 2007 si 2008 pe un pamant –terroir- special numit terra rossa. Pe parcelele de vii batrane de la CLOS DES COLOMBES, exista soiuri autohtone pentru vinuri albe: Riesling Italian, Feteasca Alba si Regala si Cramposie. Ca soi de vin rosu exista Cabernet Sauvignon.

Solul de buna calitate din jurul proprietatii a permis plantarea de soiuri cum ar fi: Riesling si Viognier pentru vinuri albe, Pinot noir, Cabernet Sauvignon si Syrah pentru cele rosii. Varsta viei : 15 si 20 ani

Sauvignon Blanc

Alcool : 13,5º

Metoda de vinificare: Sunt culesi strugurii cu gradul de maturare cel mai mai mare. Nu se doreste vinificatia unui sauvignon tipic, ci un vin mai degraba original. Strugurii sunt bineinletes culesi de mana si daca este nevoie sortati o prima data la vie si inca o data la crama. Strugurii sunt presati la presiune ridicata, cu o presa cu surub si cap hidraulic vertical ceea-ce permite o presare de calitate inalta pentru strugurii albi, delicati. Fermentatia alcoolica se datoreaza activitatii drojdiei indigene, naturale prezenta in vie si pe pelicularele strugurilor, in barrique (butoaie) de stejar frantuzesc. Vinurile stau o lunga durata de timp pe drojdie de fermentare, dupa fermentarea malolactica.

Urmeaza apoi, maturarea in pivnita, timp de 18 luni.

Degustare: De culoare galben auriu, limpede cu puternica stralucire. Are un miros foarte lingusitor, se resimte un gust uleios, maturitate, am putea crede ca este un vin de cules intarziat –late harvest- avem arome de litchi, fructe confiate –ananas, caise-, miere, trandafir, cedru, si un usor miros de lemn care serveste drept support si revelator al aromelor fara sa le acopere insa. In gura regasim gustul uleios, dar aceasta este trezita cu o anumite vivacitate de gustul de samburi de lamaie, aluna turceasca, si in continuare fructe confiate. Este un vin sec : nu sa resimte nici un gust dulce, chiar daca la prima abordare putem crede ca este un vin dulce. Se recomanda a fi servit la aperitiv pur si simplu, sau cu tapas de toate felurile : foie gras, somon, caviar, jambon pata negra, o mica omleta cu trufe… La felul principal el va face fata la mancaruri mai condimentate cum este o tajine de miel cu caise confiate, bucataria chinezeasca –incercati cu piper din Sichuan- sau mai classic cu homard, cu peste cu sos, cu foie gras cald servit cu dovlecel confiat cu citrice : cateva firmituri de paine condimentate si crocante si cateva coaje de lamaie verde subtire taiate, ori cu un jambon copt in zeama de ananas si melasa rafinata. La sfarsitul mesei, el va sa potrivi cu branza usor mucegaita, cu o branza proaspata cu nuci, cu un gouda sau o branza basca, nu uitati sa serviti cu un mini confiat de fructe, cum ar fi –ananas, smochina, caise, pepene verde sau pepene galben, gutuie coapte cu ceai negru si citrice.

Cu desert el va sa potriva foarte bine cu tarta Tatin –cu conditia sa folosit condimente ca scortisoara sau cardamome-, cu briose kouglopf, panettone sau cozonac, lucrat ca french toast si servit cu compot de fructe proaspete sau cu un mar ori para coapte in cuptor cu mult unt si miere, sau cu inghetata de vanilie sau de fistic, sau inca mai bine de nuga, sau un crumble de gutuie, migdale si seminte de pin. Temperatura de servire : 10 à 12º Sauvignon 2008 poate sa fi pastrat 5/10 ani in conditii bune, temperatura constanta si umiditate intre 50% si 75%. In afara de acestea, vinul nu sufera dar eticheta da, sub alcea pluta din dopuri sa usuca si vinul se va deprecia rapid.

Terra Alba

Soiuri : Feteasca Alba et Riesling italian

Varsta viei : aproximativ 30 ani

Alcool : 13º

Metoda de vinificare :

Data culesului este aleasa cu grija  pentru ca strugurii sa fie culesi la o maturitate corespunzatoare si un nivel al gustului de o inalta prospetime. Strugurii sunt bineanteles culesi la mana si daca este nevoie sortati o prima data la vie si inca o data la crama. Strugurii sunt presati la presiune ridicata, cu o presa cu surub si cap hidraulic vertical ceea-ce permite o presare de calitate inalta pentru strugurii alb, delicati. Fermentatia alcoolica se datoreaza activitatii drojdiei indigene, naturale prezenta in vie si pe pelicularele strugurilor, in budane mici de stejar de 1500 litrii si in barrique (butoaie) de stejar francez folosit pentru unul sau 2 vinuri. Cele doi soiuri sunt vinificate separat. Vinurile stau o lunga durata de timp pe drojdie de fermentare, dupa fermentarea malolactica.Apoi, se face cupajul si se continua maturarea in pivnita pentru o durata de aproximativ 18 luni. Degustarea: De culoare galben deschis, cu stralucire aurie, limpede si luminoasa. La inceput putin inchis, Terra Alba se dovedeste repede ca o adevarata imagine a « terroir-ul » nostru : mineralitate, flori albe –salcam, liliac, bujor-, fructe, cum ar fi fragii, piersica alba si migdale proaspete. In papilele gustative regasim florile albe si in plus,gustul de para, de lemn, dar foarte usor. Este un vin racoritor, fin si perfect la aperitiv, cu peste la gratar sau cu sos lejer, precum si cu carne alba, si de ce nu, cu o « raclette » sau un « fondue » de branza. El se potriveste perfect cu branza de capra prospata sau uscata si pentru amatorii de dulce, incercati cu o panacotta cu vanilia, si cateva pere confiate si migdale subtire taiate si usor prajite, cu o « creme brulee » cu tei, macaroane cu mere si piersici, sau cu un cheesecake pe baza de cookies, ciocalata alba si caramel.Temperatura de servire : 8º à 10º Timp de a pastrare : 3/5 ani in conditii bune, temperatura constanta si umiditate intre 50% si 75%. In afara de acestea, vinul nu sufera dar eticheta da, sub alcea pluta din dopuri sa usuca si vinul se va deprecia rapid.

Terra Rossa

Soiuri : Cabernet sauvignon, Merlot, Feteasca Neagra

Varsta viei : 15 si 30 ani

Alcool : 13º

Metoda de vinificare :

Sunt culesi strugurii cu un grad de maturitate potrivita, dar mai ales cu un bun echilibru : fructe, aciditate si materie sau substanta. Strugurii sunt bineinletes culesi cu mana si daca este nevoie sortate o prima data la vie si inca o data la crama.Apoi struguri sunt desciorchinati –separarea boabelor de ciorcini- cu ajutorul unei mese din lemn cu gratar–o reproductie dupa un model folosit acum aproximativ 150 de ani la Bordeaux- Avantajul acestei metode este un tratament bland al strugurilor, care nu se sparg.Apoi, boabele sunt stoarse incet in zdrobitor manual si puse sa fermenteze in budane mari de stejar unde in functie de temperatura exterioara fermentatia incepe rapid fara ajutorul drojdiei uscate.Macerarea-fermentarea mustului, bostinei se face aproximativ 15 pana 20 zile cu remontarea si scunfundare « caciulii » se face zilnic cu blandete.

Apoi se face tragerea vinului in barique (butoaie) de stejar frantuzesc pentru 2 sau 3 vinurii, bostina este presata de presa noastra hidraulica imediat incepand fermantatia malolactica si dupa o sulfitare lejera. In timpul maturarii vinului, de aproape 3 ani, numeroase pritociri permit obtinerea unui vin limpede si curat. Inainte de imbuteliere, o cleire lejera si o filtrarea usoara. In final Terra Rossa se va prezenta in tinuta noua : sticla si eticheta elegante pentru o imbracaminte perfecta.

Degustare:

Culoare rosu-purpuriu stralucitor, ce da dovada ca vinul are o maturitate deplina dupa 3 ani in barrique.Nasul este bine deschis, chiar destul de puternic.Se regasesc arome de lemn, de ciara, de paine prajita, fructe rosii la plina maturitate si cirese negre.Gustul este profund si rotund, condimente si din nou cirese negre, cu tanin bine pronuntate dar catifelate, putin lemn si vanilie.Gata de a fi baut, el ne da o placere imediata, totusi el putand sa fie pastrat cativa ani.Acest vin, de abordare usoara, poate fi baut cu placerela feluri de carne rosie, fie gratar, fie cu sosuri : coastemari de carne de vita cu sos Bearnaise, sau o ceafa de miel confiate cu rosii, chiar cu porc, de exemplu friptura cu prune uscate, vanat, merge si extrem de bine cu rata confiata cu piept de rata de exemplu servit cu cirese, cu mancare de pasta, cu toate mancarurile pe baza de ciuperci, risotto cu hribi, si bineanteles cu regina ciupercilor,trufa.Cat despre condimente, el se potriveste foarte bine cu piperul lung, cu scortisoara, cu cimbru, cu sofran, cu usturoi pe cruton de exemplu.Daca vreti sa le degustati cu branzeturi, alegeti de preferinta branzeturi usoare cum ar fi gouda, brie, sau beaufort sau emmenthal. Cu desert, orice pe baza de fructe : pere coapte in vin rosu cu foarte putina scortisoara, fondant de ciocolata neagra servit cu inghetata cu condimente, tarta cu cirese, un bavarois cu fistic si visine, un tiramisu cu capsuni si zmeura, cu foarte putin piper lung. Temperatura de servire : 16 à 18º Terra Rossa 2007 poate sa fi pastrat 5/10 ani in conditii bune, temperatura constanta si umiditate intre 50% si 75%. In afara de acestea, vinul nu sufera dar eticheta da, sub alcea pluta din dopuri sa usuca si vinul se va deprecia rapid.

Pasta, aşa cum este cunoscută astăzi, s-a “născut” în Italia. Etruşcii, adevăraţi gurmanzi ai Antichităţii, au consumat o formă de pastă, după cum dovedesc uneltele găsite în mormintele lor. Dar romanii? Literatura clasică include multe surse importante, de la Varrone, ce în secolul 1 î.e.n. vorbea despre lixulae, ruda antică a pastelor gnocchi, la bucătarul Apicio, care, tot în aceea perioadă, menţionează lagane, o formă a lasagniei de astăzi. Cu toate acestea, pe mesele lor nu se afla niciodată ceva asemănător spaghetelor sau macaroanelor.

1145: apar primele paste Aceasta este data oficială de apariţie a pastelor. Geograful arab Al-Idrisi, în cartea sa intitulată “Pentru cei care au pasiunea de a calatori în jurul lumii”, a observat ca în Trabia, un oraş la 30 de km depărtare de Palermo, un fel de mâncare era preparat din griş în formă de panglici, ce era exportat în Calabria şi în multe ţări musulmane şi creştine. Astfel, Sicilia a fost locul unde s-a înregistrat pentru prima oară producerea de paste pentru uz privat dar şi industrial.

Pe 4 februarie 1279: “una bariscela plena de macaronis” Pastele au fost atestate oficial, pentru prima dată, într-un document italian medieval (deşi o reţetă medicală datată 1244 indică producţia de paste în Liguria). Făcând inventarul unei moşteniri, notarul genovez Ugolino Scarpa include “una bariscela plena de macaronis” (“un castron plin cu macaroane”). Această dată este foarte importantă deoarece demonstrează, odată pentru totdeauna, că legenda potrivit căreia Marco Polo a adus pastele în Italia, în urma călătoriei lui în China (1295), nu este adevărată.

Parmezanul este o branza de origine italiana. In Uniunea Europeana, cuvantul parmezan este protejat si poate fi utilizat doar pentru a desemna branza originala Parmiggiano Reggiano produsa doar intr-o zona limitata din Nordul Italiei.
Arta prepararii branzeturilor poate fi considerata mai veche decat arta scrisului, prepararea laptelui in vederea obtinerii branzei si derivatelor acesteia reprezinta o forma de supravietuire a omului din cele mai vechi timpuri.

Descoperita dintr-o greseala: se pare ca prima branza a fost fabricata din lapte de capra sau de oaie, vaca fiind ultimul animal imblanzit de om. Povestea spune ca branza a aparut initial dintr-o greseala: laptele a fost lasat lasat prea mult la pastrare si s-a acrit. Scurs de zer, s-a dovedit o descoperire importanta, surpusul putand fi pastrat in saramura, iar continutul de proteine al noului produs era foarte mare.

Istoria cafelei este la fel de bogata ca insasi cafeaua, datand de mai mult de 1000 de ani. In Occident, istoria cafelei incepe acum trei secole, dar in Orientul Mijlociu ea este consumata de toate paturile sociale inca din vechime. Prima referinta la cafea, din surse inregistrate, dateaza din secolul al IX-lea, dar cu multe secole inainte, existau multe legende Cafeaua a fost descoperita pentru prima data in Estul Africii, intr-o zona in care se afla astazi Etiopia. O legenda populara vorbeste despre un pastor de capre pe nume Kaldi, care a observat un comportament destul de agitat al caprelor, dupa ce acestea consumasera fructele unui arbust. Curios de acest fenomen, Kaldi a incercat sa consume el insusi acele fructe si a constatat ca ii confera o senzatie de revigorare. Auzind despre aceasta planta extraordinara, calugarii au uscat fructele, astfel incat sa le poata transporta la manastirile mai indepartate. Ulterior au reconstituit fructele cu apa, le-au consumat si au baut lichidul, care ii stimula si ii tinea treji pentru rugaciune.

Cafeaua in Europa Comerciantii venetieni au adus cafeaua in Europa in 1615. La inceput, cafeaua se vindea de catre comerciantii de limonada si se credea ca are calitati medicinale. Primul magazin de cafea din Europa a fost deschis la Venetia in 1683, iar celebrul Caffe Florian din Piazza San Marco a fost deschis in 1720. Odata ajunsa in Europa, aceasta noua bautura a fost puternic criticata de biserica catolica, iar multi considerau ca papa ar trebui sa o interzica, deoarece o numeau bautura diavolului. Spre surprinderea lor, papa a binecuvantat cafeaua declarand-o bautura crestineasca.

Cafeaua in America In anii 1700, cafeaua si-a croit drumul pana in Americi datorita unui capitan francez de infanterie care a dus cu sine o mica planta in lunga sa calatorie peste Atlantic. Astazi, peste 400 de miliarde de cani de cafea sunt consumate in fiecare an, cafeaua fiind cea mai populara bautura din lume.

Va recomandam sa oferiti cosuri cadou exclusiviste ce au in componenta acestora cafea de calitate si nu veti da gres.

Istoria ciocolatei

începe cu doua mii de ani în urmă, când cultura arborelui de cacao era practicată în America de Sud.

Cristofor Columb in anul 1502 a fost primul explorator care a luat contact cu boabele de cacao din Lumea Nouă. Aduse în Europa, acestea nu s-au bucurat de o prea mare atenție, deoarece nimeni nu știa la ce folosesc.

În 1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit că Montezuma, conducătorul aztecilor, obișnuia să bea o băutură preparată din semințe de cacao, numită \”chocolatl\”. Montezuma obișnuia să bea aproape cincizeci de căni pe zi. El i-a servit lui Hernando Cortez această băutură regală, pe care acesta a găsit-o cam amară pentru gustul său.

Spaniolii au adăugat trestie de zahăr și i-au îmbogățit aroma cu ajutorul vaniliei și scorțișoarei. În plus, au descoperit că băutura este mai gustoasă servită fierbinte.

Locuitorii Spaniei au început, treptat, să aprecieze miraculosul preparat, servit cu precădere de aristrocație. Ei nu au dezvaluit Europei secretul acestei băuturi timp de un secol. Călugării spanioli au fost cei care au făcut public modul de preparare a acestei băuturi ce a fost rapid apreciată la Curtea Regală din Franta și apoi din Marea Britanie.

Locul privilegiat al ciocolatei în civilizațiile moderne se datorește aromei sale inimitabile, dar și unei aureole magice transmise de-a lungul timpului. Într-adevar cacohuaquatl în limba incașă înseamnă \”cadoul grădinarului paradisului către primii oameni\”, adică a zeului Quetzalcoatl.

Fructele de cacao serveau ca monedă de schimb, iar amanda (pulpa de cacao) se folosea pentru prepararea băuturii zeilor, \”tchocolaltl\”, ciocolata cu efecte stimulatorii pentru înlăturarea oboselii și cu gust foarte plăcut. Arborele de cacao poate atinge 8 metri în 12 ani, înflorește în tot cursul anului, având aproape 100.000 flori în buchete, dar din care doar 0,2 % dau fructe.

În secolul XIX s-au produs două transformări importante în istoria ciocolatei. În 1847, o companie engleză a creat un proces tehnologic de solidifiere a ciocolatei, iar doi ani mai târziu, suedezul Daniel Peter s-a gândit să adauge un ingredient nou: laptele.

La scurt timp, o nouă invenție a marcat istoria ciocolatei: temperatura de topire mai scazută decât cea a corpului uman. Așadar, ciocolata se topește în gură și la figurat, dar și la propriu. Ciocolata neagră se topește la 34 – 35 grade Celsius, în timp ce pentru ciocolata cu lapte este nevoie de o temperatură mai scazută cu câteva grade. În prezent, ciocolata cu lapte este cel mai căutat sortiment, ciocolata neagră fiind apreciată doar de 5-10 % dintre consumatorii acestui produs.

Beneficiile consumului de ciocolata sunt bine-cunoscute.
Ciocolata permite un aport caloric important raportat la un volum mic, ce provine în principal din zahărul şi din materia grasă ce compun ciocolata. 100 gr de ciocolată cu o proporţie de cacao de peste 50% au un aport caloric de 560 Kcal (2.330 kJ). Compoziţia de acizi graşi face ca ciocolata să fie un instrument împotriva acţiunii dăunătoare a oxidanţilor (responsabili de îmbătrânire şi de declanşare a cancerului) şi îi conferă proprietăţi hipocolesterolemiante (datorită fitosterolilor şi fibrelor). Consumul ciocolatei diminuează de asemenea riscul de arteroscleroză datorită proprietăţilor sale antiarteromatoase .

Ciocolata nu duce la îngrăşare, deoarece trigliceridele din compoziţia acesteia sunt slab absorbabile de ţesutul adipos uman, cât şi graţie prezenţei teobrominei şi a cafeinei. Teobromina prezintă în plus proprietăţi bronho-dilatatoare, stimulează sistemul nervos central şi ameliorează performanţele musculare.

In Franta, se produc aproximativ 500 de tipuri de branza, fiecare sortiment fiind total diferit de celalalt. Aceasta larga gama de produse, cea mai mare din lume, de altfel cuprinde branzeturi facute din lapte de vaca, capra sau oaie, sau combinatii dintre acestea.

Fiecare regiune are specialitatile ei –  Normandia, regatul francez al laptelui si cremei, este celebru pentru untoasa Camembert si Pont Valea Loirei si Provence sunt renumite pentru branzeturile din lapte de capra; Alsacia, regiunea alpina faimoasa pentru branzeturile aromate; Parisul pentru cea mai prestigioasa branza din lume, Brie, iar din Pirinei vine Chiberta, o branza cu o usoara aroma de nuci.

Fiecare specialitate de branza se prepara conform unor traditii care dateaza de secole. Reputatia Frantei de paradis al iubitorilor de branzeturi este una bine-meritata.

Iata numai cateva exemple dintre aceste faimoase tipuri de branza produse in Franta.

Creme de branza duble sau triple

 Conform legii franceze, aceste branzeturi sunt clasificate drept duble atunci cand contin minim 60% grasime (materie prima) pe gram, si creme triple cand au un continut de minim 75% grasime pe gram. Aceste creme sunt delicioase si potrivite in orice moment al zilei, fie la masa, fie pentru o gustare. Se pot servi cu fructe proaspete de sezon, cu exceptia citricelor. Vinurile cu aroma de fructe sunt cele mai potrivite alaturi de acest tip de branzeturi, mai ales rose-ul.

Branza moale

 Acest tip deosebit de branza este rezultatul geniului frantuzesc in ale branzeturilor. Este cunoscut sub denumirea de pasta de branza, acoperita, de regula, de o crusta fainoasa, care odata pusa la copt se intareste si devine aurie, iar la mijloc se regaseste o crema de branza untoasa, moale, aproape \”alunecoasa\”. Odata crusta indepartata, branza nu se va mai coace. Asemenea tuturor branzeturilor frantuzesti, acest tip de branza se serveste la tempertatura camerei. Se poate servi impreuna cu fructe, gen mere, struguri, piersici sau pere si ca totul sa fie perfect, se adauga un vin rosu nu foarte tare.

Branza semi-moale

Acest tip de branza este usor tare la atingere, avand o textura moale, untoasa in interior care cedeaza sub presiunea degetelor, sau atunci cand este taiata cu un cutit. Are o aroma slaba, chiar acra, care variaza in tarie in functie de vechimea produsului. Si pentru ca se poate felia usor – mai ales daca cutitul a fost inainte inmuiat in apa foarte fierbinte – acest tip de branza se topeste foarte bine, fiind asadar des utilizat in prepararea diferitelor tipuri de mancare. Insa, este foarte bun si pentru gustari, sau ca desert cu paine si fructe, alaturi de un modest vin rosu. Majoritatea produselor de acest tip au o crusta necomestibila.

Branza din lapte de capra

Acest tip de branza este foarte apreciat de cunoscatori si aproape orice regiune din Franta are specialitatea sa proprie de branza din lapte de capra. Produsele sunt de diferite marimi si forme, cum ar fi tobe, piramide etc. Textura variaza de la moale, dar solid, oarecum asemenea cremei de branza, pana la foarte tare. Acest tip de branza poate fi un excelent cadou, care se ofera alaturi de fructe si terine. Vinul potrivit pentru acest produs este cel alb si rose-ul.

Branza cu mucegai

 Acest tip de branza este rezultatul unui proces natural de fermentatie, dar uneori si prin coacere fortata. Aceasta branza are un accentuat gust acrisor, unele produse mai mult decat altele, este de regula semi-moale, si adesea se faramiteaza, mai ales atunci cand este rece. Branza mucegaita naturala se produce in multe din regiunile Frantei si poarta denumirea acestora. De obicei, se serveste cu fructe, paine crocanta sau biscuiti nesarati, fie ca o gustare, sau ca desert. Aroma sa pregnanta cere alaturi un vin rosu sec. Acest tip de branza este adesea folosit in salate, sau ca garnitura de salata.

Noi credem ca suntem singurul magazin online de cadouri cu specific de Paste si Craciun care include in oferta, cosuri cadou ce au in compozitia acestora renumitele branzeturi frantuzesti.

A reusit sa starneasca pasiuni si dispute la fel de puternice. A scos in strada, in semn de protest, vedete si oameni obisnuiti ce au reusit sa determine multi sefi de stat sa-l interzica. Cei care-l gusta, ca prin minune traiesc mai mult, dar trebuie sa scoata din buzunar pana la cateva mii de dolari.

Se numeste foie gras si are o istorie veche de peste 4.500 de ani. Este termenul frantuzesc pentru ficat gras, Istoria acestui produs incepe in jurul lui 2000 i.Hr. cand egiptenii au observat ca gastele si ratele care faceau, in timpul migratiei, popas pe malul Nilului au ficatul mai mare, mai deschis la culoare si mai gustos decat in restul anului. Astfel incat si-au dat seama ca asta se datora faptului ca pasarile se hraneau mai bine inainte de a pleca in lunga si obositoarea calatorie. Gustosul ficat gras nu putea fi obtinut decat pentru o scurta perioada, asa ca egiptenii au decis sa reproduca fenomenul natural de hranire al pasarilor tot timpul anului.

Indiferent daca il veti prefera scos din conserva si taiat cu un cutit incalzit in apa fiarta si uns pe o felie de paine usor prajita sau poate flambat, ori calit in putina apa sau otet, ori insotit de sosuri, acompaniat de fructe sau legume, ficatul gras are una dintre cele mai complete palete de savori. Poate fi aromat cu condimente din aria de gusturi complementare ficatului, precum cimbru, busuioc, coriandru, nucsoara sau enibahar. Bucatarii profesionisti adauga de fiecare data alcooluri parfumate: porto, cognac sau armagnac. Se serveste in farfurii incalzite Foie gras se serveste cel mai bine la inceputul mesei, atunci cand papilele gustative sunt foarte receptive. Exista si tendinta de a-l servi ca fel principal, cu o garnitura calda. Pentru a savura intreaga paleta de miresme subtile pe care foie gras o ofera, specialistii recomanda ca, inainte de a fi gustat, sa fie lasat la temperatura camerei cam 10-20 de minute. Daca este prea fierbinte poate pierde mult din consistenta si savoare

Vinul alb dulce este un partener de traditie pentru foie gras, si si-a castigat in foarte scurt timp o multime de adepti entuziasti. Noi ne numaram printre ei,  considerand ca ne adaptam astfel si gusturilor dumneavoastra exigente, drept urmare daca doriti sa oferiti un Cos Cadou gourmet includeti in cadoul dumneavoastra fois gras.

Sampania isi are originea in regiunea Champagne din Franta, dar a devenit, de-a lungul timpului, o marca preferata in intreaga lume. Spre deosebire de alte tipuri de vin, sampania este supusa unei a doua fermentatii, cea responsabila pentru mult apreciatele bule.
Cele doua tipuri de struguri din care se face, de obicei, sampania sunt Chardonnay (struguri albi) si Pinot noir (struguri negri). Sampaniile albe sunt facute din Chardonnay, iar cele rose dintr-un amestec de Chardonnay cu Pinot noir sau doar Pinot noir.
Una dintre cele mai mari calitati ale acestei bauturi o reprezinta versatilitatea ei. O sampanie cu adevarat buna merge in combinatie cu aproape orice fel de mancare, dar atunci cand este servita ca aperitiv, vinul spumos ar trebui sa fie sec, in functie, bineinteles, de tipul de aperitive servite si de primul fel de mancare.

Istoria sampaniei dateaza de acum 300 de ani. Dom Perignon, un calugar benedictin care se ocupa de cramele dintr-o manastire situata in regiunea istorica Champagne din Franta, a perfectionat tehnica realizarii acestei bauturi. De unde si afirmatia potrivit careia sampania Dom Perignon ar fi echivalentul caviarului intre bauturi… 
In anul 1743, renumitul Claude Moet a transformat manastirea intr-o vinarie renumita. Cea mai buna sampanie produsa in vinariile sale poarta acum numele calugarului care a creat-o, in cinstea memoriei acestuia. 
Motivul pentru care paharele de sampanie au picioare atat de lungi este ca temperatura mainii sa nu incalzeasca foarte mult sampania. Este recomandat intotdeauna sa tii paharul de picior, pentru a mentine bautura la temperatura optima.

Recomandam sa includeti in Cadourile de Craciun sau de Paste diferite sortimente de sampanie sau spumant.